Guta este o formă complexă de artrită, caracterizată prin episoade dureroase cauzate de acumularea cristalelor de acid uric în articulații. Gestionarea eficientă a acestei afecțiuni implică nu doar tratament medicamentos, ci și adoptarea unui regim alimentar adecvat. Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist CIO și fondator al centrului „Silueta Naturală”, oferă o perspectivă detaliată asupra modului în care dieta poate influența evoluția gutei, bazându-se pe studii clinice și date științifice actuale.

Înțelegerea gutei și a rolului acidului uric

Guta apare atunci când nivelul acidului uric în sânge devine prea ridicat, determinând formarea cristalelor de urat care se depun în articulații și țesuturi adiacente. Acidul uric este produsul final al metabolismului purinelor, compuși prezenți în anumite alimente și în celulele organismului. Un aport excesiv de purine poate duce la hiperuricemie, crescând riscul apariției atacurilor de gută.

Alimente bogate în purine și impactul lor asupra gutei

Studiile au demonstrat că alimentele cu un conținut ridicat de purine pot crește nivelul acidului uric în organism, favorizând crizele de gută. Printre acestea se numără:

• Carnea roșie și organele: Ficatul, rinichii și alte organe au un conținut semnificativ de purine.
• Fructele de mare: Creveții, scoicile și sardinele sunt exemple de alimente bogate în purine.
• Anumite tipuri de pește: Macroul și heringul au un conținut ridicat de purine.

Conform unui articol publicat pe doc.ro, evitarea acestor alimente poate contribui la reducerea nivelului de acid uric și, implicit, la prevenirea atacurilor de gută.

Alimente recomandate în dieta pentru gută

Adoptarea unei diete sărace în purine nu înseamnă renunțarea la o alimentație variată și gustoasă. Există numeroase alimente care pot fi consumate fără riscul de a declanșa simptomele gutei:

• Fructe: Toate fructele sunt, în general, sigure pentru consum. Cireșele, în special, pot ajuta la prevenirea atacurilor de gută prin scăderea nivelului de acid uric și reducerea inflamației.
• Legume: Cartofii, vinetele și legumele cu frunze verzi sunt opțiuni sănătoase.
• Leguminoase: Lintea, fasolea, mazărea și năutul sunt surse bune de proteine vegetale.
• Nuci și semințe: Acestea oferă grăsimi sănătoase și proteine.
• Cereale integrale: Fulgii de ovăz, orezul brun și orzul sunt recomandate.
• Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi: Iaurtul și laptele degresat pot fi benefice.
• Ouă: O sursă de proteine cu conținut scăzut de purine.
• Băuturi: Cafeaua, ceaiul de plante și ceaiul verde sunt permise.
• Uleiuri vegetale: Uleiul de măsline, de cocos și de semințe de in sunt opțiuni sănătoase.

Importanța hidratării și a greutății corporale în controlul gutei

Hidratarea adecvată joacă un rol crucial în eliminarea acidului uric din organism. Consumul suficient de apă ajută la diluarea și excreția acidului uric prin urină, reducând riscul formării cristalelor de urat. De asemenea, menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială, deoarece obezitatea este asociată cu un risc crescut de hiperuricemie și gută. Scăderea în greutate poate contribui la reducerea nivelului de acid uric și la diminuarea frecvenței atacurilor de gută.

Rolul alcoolului și al băuturilor îndulcite în declanșarea gutei

Consumul de alcool, în special berea, este un factor de risc cunoscut pentru declanșarea atacurilor de gută. Alcoolul poate crește producția de acid uric și poate inhiba excreția acestuia, ducând la acumularea sa în organism. De asemenea, băuturile îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză pot crește nivelul de acid uric și, implicit, riscul de gută. Reducerea sau evitarea consumului acestor băuturi este recomandată pentru gestionarea eficientă a gutei.

Importanța consultării unui specialist în nutriție (continuare)

Un nutriționist calificat poate evalua nevoile individuale ale fiecărui pacient și poate recomanda ajustări specifice regimului alimentar. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu afecțiuni asociate, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, care pot complica gestionarea gutei. De asemenea, un specialist poate monitoriza progresul și poate preveni eventualele deficiențe nutriționale cauzate de restricțiile alimentare.

Rolul suplimentelor alimentare în gestionarea gutei

Anumite suplimente pot fi utile în susținerea sănătății generale și în gestionarea gutei, dar acestea trebuie utilizate cu prudență și doar sub supraveghere medicală. Printre suplimentele care pot fi benefice se numără:

• Vitamina C: Studiile au arătat că un aport adecvat de vitamina C poate reduce nivelul de acid uric prin îmbunătățirea excreției acestuia. Totuși, dozele excesive pot provoca probleme digestive, iar utilizarea acestora trebuie discutată cu medicul.
• Extractul de cireșe: Cercetările sugerează că extractul de cireșe sau consumul regulat de cireșe poate reduce frecvența atacurilor de gută datorită efectului lor antiinflamator.
• Omega-3: Acizii grași Omega-3, prezenți în uleiul de pește, pot contribui la reducerea inflamației articulare, dar nu influențează direct nivelul acidului uric.

Strategii alimentare pentru prevenirea crizelor de gută

1. Adoptarea unei diete echilibrate și sărace în purine

Este esențial să se evite alimentele bogate în purine, dar și să se asigure o alimentație variată, care să includă toate grupele alimentare. Dietele drastice pot avea efecte negative, de aceea este recomandată o abordare moderată, cu porții bine controlate.

2. Creșterea aportului de alimente alcaline

Consumul de alimente cu efect alcalinizant, precum legumele și fructele proaspete, poate contribui la reducerea acidității organismului și la diminuarea riscului de formare a cristalelor de urat.

3. Limitarea aportului de carne și proteine animale

În locul proteinelor animale, se pot include mai multe surse vegetale, cum ar fi leguminoasele, tofu sau quinoa. Dacă se consumă carne, se recomandă alegeri mai slabe, precum carnea de pui, în cantități moderate.

4. Evitarea posturilor prelungite sau a dietelor hipocalorice extreme

Acestea pot duce la creșterea nivelului de acid uric din cauza procesului de catabolism celular intens. Alimentația trebuie să fie echilibrată, cu mese regulate și suficiente calorii pentru a acoperi nevoile organismului.

Evidențe clinice: Cum influențează dieta evoluția gutei?

Un studiu publicat în British Medical Journal a demonstrat că reducerea consumului de carne roșie și băuturi îndulcite a dus la o scădere semnificativă a nivelului de acid uric la pacienții cu gută. În același timp, creșterea consumului de lactate cu conținut scăzut de grăsimi a fost asociată cu o reducere a frecvenței atacurilor de gută.

Un alt studiu, apărut în Arthritis & Rheumatology, a evidențiat că o dietă săracă în purine, combinată cu menținerea unei hidratări optime, poate reduce riscul de crize recurente cu până la 50%.

Gestionarea acestei afecțiuni necesită o abordare personalizată, care să combine tratamentul medical cu adoptarea unui regim alimentar echilibrat. O dietă săracă în purine, bazată pe alimente proaspete, cu un aport adecvat de lichide și evitarea factorilor declanșatori precum alcoolul sau carnea roșie, poate contribui semnificativ la reducerea frecvenței și severității atacurilor de gută.

Consultarea unui specialist este esențială pentru a adapta regimul alimentar la nevoile fiecărui pacient și pentru a asigura o alimentație completă și sănătoasă.

Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!”