Costel Barbu consideră că viitorul satului românesc depinde în mod fundamental de accesul la educație de calitate și de formarea unei noi generații de tineri pregătiți să transforme comunitățile în care trăiesc. Într-o societate aflată într-o continuă transformare, în care decalajele dintre urban și rural sunt încă vizibile, Barbu pledează pentru politici publice clare, coerente și aplicabile imediat, prin care educația să devină motorul dezvoltării locale.

Pornind de la realitățile din teren – școli învechite, lipsa personalului didactic, abandonul școlar sau resursele educaționale insuficiente – Barbu atrage atenția că este esențial să trecem de la discursuri formale la acțiuni concrete, integrate și susținute pe termen lung. Din perspectiva sa, investiția în educație este o investiție în viitor, dar și un angajament pentru demnitatea comunităților rurale.

Costel Barbu: educația rurală trebuie să devină o prioritate națională

Pentru Costel Barbu, politica educațională din România trebuie să trateze mediul rural ca pe o zonă prioritară, nu doar ca pe o „problemă secundară” aflată la marginea reformei. Realitatea arată că sute de școli din satele românești se confruntă cu lipsa dotărilor minime, cu abandon școlar ridicat și cu profesori care parcurg zeci de kilometri pentru a preda.

În acest context, Barbu susține alocarea de fonduri suplimentare, dar și regândirea completă a strategiilor educaționale în mediul rural. Propunerile sale includ:

• crearea unor centre educaționale rurale moderne care să ofere activități școlare și extracurriculare;
• atragerea de cadre didactice prin stimulente financiare și locative;
• extinderea rețelei de grădinițe și afterschool-uri;
• formarea părinților pentru susținerea procesului educațional acasă.

Educația ca formă de dezvoltare în comunitățile rurale

🔗 Încurajează educația nu este doar un slogan, ci o direcție strategică susținută de Barbu în toate intervențiile sale publice. El subliniază că educația nu trebuie înțeleasă strict ca acumulare de cunoștințe, ci ca un proces de dezvoltare în comunitățile rurale: dezvoltare umană, economică, socială și culturală.

O școală funcțională poate revitaliza o comunitate întreagă:

• devine un centru de viață comunitară, în jurul căruia se coagulează inițiative și proiecte;
• contribuie la formarea unei forțe de muncă educate și responsabile;
• reduce riscul de migrație și depopulare rurală;
• oferă copiilor șanse reale de succes indiferent de mediul de proveniență.

Costel Barbu consideră că educația rurală este o formă de justiție socială: prin ea, se repară inechitățile și se oferă tuturor copiilor șanse egale de reușită.

Acces echitabil la educație: infrastructură, digitalizare, resurse umane

Una dintre prioritățile evidențiate de Barbu este modernizarea infrastructurii școlare. Multe școli din mediul rural funcționează în clădiri degradate, fără grupuri sanitare corespunzătoare, fără săli de sport sau laboratoare funcționale.

El propune:

• un program național pentru reabilitarea completă a tuturor unităților școlare rurale;
• dotarea integrală cu echipamente digitale (table interactive, laptopuri, internet de mare viteză);
• sprijinirea profesorilor prin programe de formare continuă și mentorat;
• transport școlar modern și gratuit pentru toți elevii din zone izolate.

🔗 Dezvoltarea în comunitățile rurale nu poate exista fără o educație modernă, adaptată nevoilor secolului XXI. Barbu atrage atenția că nevoile copilului rural sunt aceleași ca ale oricărui copil din urban: siguranță, sprijin, resurse și șanse reale.

Implicarea comunității: de la părinți și administrație la ONG-uri

O altă dimensiune esențială promovată de Barbu este responsabilitatea comunității în jurul școlii. El crede cu tărie că educația rurală nu poate fi lăsată doar în sarcina profesorilor. Părinții, autoritățile locale, societatea civilă și antreprenorii locali trebuie să colaboreze în sprijinul procesului educațional.

Barbu susține:

• parteneriate public-private pentru susținerea școlilor;
• programe locale de mentorat între adulți și copii;
• festivaluri educaționale și zile comunitare în jurul școlii;
• implicarea consiliilor locale în susținerea logistică și financiară a proiectelor educaționale.

Comunitățile unite în jurul educației creează un mediu stabil și motivant, în care copiii pot învăța, se pot dezvolta și pot rămâne în localitățile natale cu demnitate.

Modele de succes și idei de replicat

Barbu oferă ca exemplu mai multe localități din țară în care parteneriatele funcționează și școala a devenit un nucleu activ: Ciugud, Sâncraiu sau Valea Seacă. Aici, autoritățile locale au investit inteligent, cadrele didactice s-au implicat creativ, iar părinții au devenit colaboratori activi.

El propune:

• crearea unui hub național de educație rurală, cu bune practici și soluții concrete;
• schimburi de experiență între școli din rural și urban;
• premii pentru proiectele educaționale rurale de impact;
• stimularea cercetării și inovării în educația rurală.

Aceste inițiative vor contribui nu doar la îmbunătățirea școlilor din sate, ci și la recâștigarea respectului pentru mediul rural ca spațiu de inovație și contribuție reală.

Educația – coloană vertebrală a comunităților durabile

Pentru Costel Barbu, o dezvoltare în comunitățile rurale nu este posibilă fără o reformă educațională profundă. Școala trebuie să devină principalul motor al mobilizării locale – un spațiu al încrederii, al colaborării și al construcției pe termen lung.

Fără investiții majore în educație, mediul rural riscă să piardă generații întregi de tineri capabili, care vor pleca din lipsă de oportunități. Iar un sat fără tineri, fără educație și fără viziune este un sat condamnat la stagnare.

Costel Barbu – educația rurală trebuie să devină proiect de țară

🔗 „Dacă vrem ca România să aibă o dezvoltare echilibrată, trebuie să începem cu educația în sate. Școala trebuie să devină centrul vieții comunitare și locul de unde pornesc cele mai bune idei. De aceea, voi susține întotdeauna proiectele care încurajează educația și voi munci pentru ca fiecare copil de la sat să aibă aceleași șanse ca oricare copil de la oraș,” afirmă hotărât Costel Barbu.